Pana acum am neglijat fortele tangentiale dintre straturile de fluid in alunecare unul peste celalalt. Experienta arata, insa, ca asemenea forte exista si ca ele se manifesta ca o frecare interioara. Forta de frecare dintre doua straturi de fluid este data de relatia lui Newton  F = ?A.dv/ dx, unde A este aria de contact dintre straturi, dx distanta dintre ele si dv viteza relativa a unuia in raport cu celalalt, iar ? coeficientul de vascozitate dinamica a fluidului si care depinde de natura acestuia si de temperatura. Legea lui Newton: Forta de frecare interna dintre straturi este proportionala cu suprafata lor de contact S si cu variatia de vitaza raportata la distanta dintre straturi  .

       In urmatorul tabel sunt date valorile vascozitatii dinamice a unor lichide la 20°C, exprimate in decapoise (daP).

Dupa cum se vede, comparand intre ele valorile pentru hidrocarburile saturate, cum si cele pentru alcoolii saturati, vascozitatea dinamica creste o data cu cresterea lungimii catenei de atomi de carbon.

Variatia vascozitatii dinamice cu temperatura este data pentru apa, in decapoise, in tabelul urmator.

Miscarea relativa a unui corp rigid fata de un fluid vascos. Cand un corp se misca relativ in raport cu un fluid ideal, el nu intampina nici o rezistenta din partea fluidului, daca prezinta o simetrie in raport cu un plan paralel  cu directia de deplasare. Acest rezultat se obtine imediat daca tinem seama ca fortele de interactie dintre un corp si un fluid au o distributie simetrica in raport cu planul de simetrie al corpului si ca rezultanta lor este nula.

In caul unui fluid real (adica un fluid cu vascozitate), experienta arata ca rezistenta opusa de fluid este proportionala cu aria A a sectiunii corpului perpendiculara pe directia de deplasare si creste cu viteza relativa a miscarii corpului in raport cu fluidul sau a fluidului in raport cu corpul - R  = kAf(v) - valoarea coeficientului k depinzand de natura fluidului, de forma si de dimensiunile corpului, de natura suprafetei lui. Pentru viteze nu prea apropiate de viteza sunetului in fluidul respectiv, f(v) = v2, iar pentru viteze comparabile cu viteza sunetului, f(v) = v3.

Pentru viteze mici, fluidul curge laminar in jurul corpului, iar stratul de fluid in contact cu corpul adera la suprafata acestuia. Intre acest strat si straturile urmatoare apar gradiente de viteza (variatia valorilor vitezei) care conduc la curgere vascoasa. Pentru asemenea viteze, rezistenta la miscare este datorata numai vascozitatii fluidului si este proportionala cu vascozitatea dinamica a acestuia.

Pentru viteze mari, gradientul de viteze are valori mari si viteza de curgere a fluidului ajunge la viteza pe care ar avea-o in lipsa corpului, la distanta mica de acesta. Are loc o desprindere a liniilor de curent de pe conturul corpului aparand, in spatele corpului, vartejuri care, atunci cand corpul se misca, sunt antrenate in miscare de acesta. Pentru viteze ce depasesc o anumita valoare, aceste vartejuri care se desprind de corp devenid libere, sunt numite vartejurile lui Kármán.

Un caz particular important este acela al caderii intr-un fluid a unei sfere cu un diametru mai mic in raport cu dimensiunile masei de lichid. Sfera sufera o rezistenta data de legea lui Stokes - R = 6??rv - unde ? este vascozitatea dinamica a fluidului, r raza sferei si v viteza de cadere.