2.3 Modificarea suprafetei de contact

         

    Cercetarile exeprimentale ale lui Courtney - Pratt din 1957 au pus pentru prima oara in evidenta ca, la contactul unei semisfere metalice cu un plan ideal plastic , prezenta fortei tangentiale mareste aria de contact, la inceputul miscarii de trei pana la patru ori fata de cazul in care lipseste forta tangentiala. Acesta se explica prin faptul ca deformarea plastica tangentiala ( curgerea ) a microcontactelor are loc atat in prezenta efortului normal ( ? ) , cat si a celui tangential ( ? ) corespunzator criteriului de curgere.

?  + k ?  = ?

unde  "k" este o constanta apropiata ca valoare de 10 iar ?  este limita de curgere a materialului ce formeaza adeziuni.

In figura alaturata este prezentata schematic, cresterea suprafetei de contact dintre o suprafata rugoasa si una ideala atunci cand apare forta tangentiala.

       In procesul de deformare a rugozitatii sub sarcina normala si tangentiala , mai ales pentru cuple de frecare din metale , starea de deformatie este plastica.Curgerea locala plastica conduce la ecruisarea* varfurilor rugozitatii , ceea ce face ca rezistenta tangentiala a contactului sa fie mai ridicata decat a materialului de baza mai moale.In aceste conditii forfecarea acestor adeziuni poate apare nu numai in zona de separatie ci si in substratul rugozitatii materialului mai moale dupa cum se poate observa in figura urmatoare .

*Ecruisare =  modificarea propietatilor unui metal sau unui aliaj în urma unui proces de deformare plasticã la o temperaturã inferioarã celei la care începe recristalizarea.